Sansa reala la viata in Romania?

Ibiza – part two.

 

Ajung intr-un golfulet in nordul insulei, dupa ce gps-ul deja nu mai arata nici macar o urma a soselei, coborasem pe niste serpentine intortocheate vreo 20 de minute si printre pomi zarisem marea. Ma simteam oribil, cu o seara inainte fusesem la un cocktail in marina si nu stiu ce anume continuse cocktailul respectiv dar toata noaptea am petrecut-o in stari de ameteala si rau cumplit, in baie. Imi doream cu nerabdare sa ajung pe plaja sa dorm.

Mi-era si foame, mi-era si somn, nu distingeam care stare predomina sau deoarece mi-era rau in continuare,  nu puteam sa disting.

Intr-un final masina ramane in parcare si eu cu slapii in picioare incerc sa-mi croiesc drum pe nisipul incins spre un loc retras, posibil la umbra. Plaja era plina, spre surprinderea mea caci contrar aparentelor  era chiar destul de mare, iar apa de o claritate si o culoare ademenitoare. Vad si cativa copaci intr-un colt si trei restaurante pe partea stanga.

Hotarasc sa merg la masa intai, apoi sa merg pe plaja sa dorm. Buna alegere, paella cu crab a fost delicioasa dar dupa trei inghitituri deja ochii mi se inchideau.

Intr-un final ajung langa copaci, gasesc un loc pe un mic deal intre doi dintre ei si-mi intind prosopul, pregatindu-ma sa ma dezbrac si sa ma intind pe nisip. Observ un grup de copii in apropiere ce stau in cerc, nu cred ca au mai mult de 16 ani fiecare. Trag cu urechea si aud ca sunt francezi.

Fara sa vreau ma gandesc ce faceam eu la 16 ani. N-aveam nici o perspectiva. Ma uit la mine, 28 de ani si prima vacanta cu fetele pe o insula destul de scumpa pentru Romania.

Ma intreb cati pustani romani de 16 ani au sansa sa mearga la mare pe litoralul romanesc, lasa alte tari si insule. Cati isi permit macar sa-si cumpere toate cartile la scoala.

Cati oare sunt sprijiniti de parinti sa-si aleaga un drum in viata, cati mai sunt alaturi de parinti – lasa vacantele si distractiile?

Cati sunt sprijiniti de statul roman sa invete, sa aiba un drept la educatie precum tinerii din celelalte tari din Europa?

Ce sistem educational avem noi in Romania fata de Europa?

Sunt multe situatii prin care am trecut in aceasta viata si multe neplaceri dar tocmai fiindca le-am simtit pe toate pe deplin pot sa apreciez ce anume mi-a lipsit si cat de important este ca lucrurile sa se schimbe in mai bine, ca alti tineri din aceasta tara sa aiba o sansa reala la viata, precum multi altii din intreaga lume.

Orice as face si oriunde as merge, nu pot sa uit de unde vin si nu pot sa ma opresc din a incerca sa aduc o schimbare in mediul in care am trait si inca traiesc, prin tot ceea ce eu fac zi de zi, fiindca stiu ca nu este in regula ca lucrurile sa ramana asa.

Si noi, ca romani meritam un loc in lume si unul chiar de frunte caci avem resurse – trebuiesc doar valorificate.

Daca noi nu incercam sa schimbam cursul a ceea ce se intampla in Romania, cine sa vina sa ne salveze?

Cum ramane cu generatiile viitoare?

Ce sanse au copiii romani la viata atunci cand lucrurile se deterioreaza de la an la an?

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s