Sunt femeie asa ca aleg constiincios.

 

 

 

Ma trezesc de dimineata cu 60 de mesaje de la prietenul meu Duncan ce urmeaza sa vina saptamana viitoare in Romania. Este foarte suparat din cauza referendumului din Uk in urma caruia Uk are toate sansele sa paraseasca Uniunea Europeana.

Se intreba de ce unii oameni isi doresc sa construiasca granite intre tari cand scopul nostru comun este de a evolua impreuna? De a explora viata si a trai in pace nu de a ne izola de ceilalti?

Pe masura ce anii trec noi devenim din ce in ce mai complicati si mai complecsi ca fiinte umane, cautand sa substituim nevoi elementare – ca si un contact autentic si sincer cu o fiinta umana, o prietenie, o discutie inteligenta sau hrana sanatoasa si siguranta a vietii – prin achizitionarea de produse si dezvoltarea unui stil de viata  care sa genereze o falsa senzatie de implinire.

Eu insami am experimentat aceeasi capcana ani la rand. Este foarte usor atunci cand nu se promoveaza educarea emotiilor si gasirea unui echilibru interior dar in schimb industria ne aprovizioneaza cu modele de oameni de succes si genereaza  nevoi,  apoi se evalueaza piete ieftine si se construiesc fabrici pentru a mari productia, sau situri de extractie si prelucrare a materialelor rare etc,  adaugand cote alarmante poluarii deja existente. Forta de munca din lumea a treia seamana perfect cu intoarcerea la sclavagismul abolit in secolele trecute.

Oamenii calatoresc dintr-o tara intr-alta pentru a-si castiga un trai mai bun, atunci cand au sansa si nu mor in razboaie izbucnite din interese meschine.

In tot acest timp, in civilizatie, acei oameni de succes devin din ce in ce mai distanti si insingurati, investind timpul in slujbe si artificii care sa le distraga atentia de la – cine sunt ei cu adevarat si ce isi doresc sa obtina de fapt prin achizitia de produse.

Nevoile sunt tot mai complexe, acum vrei sa-ti cumperi casti ultraperformante de 1200 euro sau ultimul model de tv dupa ce lucrezi 70 de ore pe saptamana, macar timpul petrecut acasa sa fie calitativ, copiii sa poata creste privind  un ecran cu multe functii sau sa mearga la o gradinita in care se educa empatia in timp ce parintii sunt la serviciu, masina care te duce spre destinatie sa fie sigura pentru o familie, mancarea semi preparata sa fie macar bio.

Pe evenimente si vacante se cheltuie destul, se si economiseste pentru educatia copiilor deci este nevoie de mai multi bani.

Si este okay sa faci ceea ce pe tine te face fericit! Daca iti doresti sa investesti in confort, fa-o!

Dar in tot acest timp ne intrebam daca nu cumva exista o capcana aici?

Nu cumva ne facem rau singuri?

Daca suntem chiar noi cei care contribuim la propria noastra separare de ceea ce ne dorim cu totii?

Ce se intampla daca continuam in acest ritm?

 

 

 

Stop. Stop.Stop.

 

Sunt femeie. Stiu ce inseamna sa fii nemultumita. Sa incerci sa inlocuiesti plansul interior dupa afectiune si apreciere prin shopping, makeup pentru a masca tristetea, going out, calatorii si sport pana la epuizare.

Am fost la un pas de a ma casatori cu un barbat nepotrivit si la un pas de a avea copii, crezand ca imi va aduce fericirea si va pune capat singuratatii resimtite in interior.

Relatii dupa relatii, tot singura ma simteam si tot timpul meu era investit in producerea de bani pentru achizitionarea de “fericire”.

Stiu ca exista persoane care au renuntat la viata si stau in fata unui televizor pentru ca este mai usor sa fii pasiv.

Sunt femei care sunt tratate ca slugi in tari civilizate facand joburi nepotrivite pentru cetatenii tarii respective.

Stiu persoane cu functii importante care calatoresc mereu si consuma diverse pentru a-si inabusi nevoia de afectiune proprie, acumuland frustrari in cont pe langa bani si creand scenarii cat mai complexe care sa le dea un scop in viata si sa le mentina in cursa.

Sunt copii care cresc fara mame, fiindca mamele s-au trezit in tumultul vietii  fara sprijin ori in fruntea unei “osti”.

Cat mai simulam ca suntem barbate si suntem “bine”?

In tot acest timp, cat noi stam deconectate de la inimile noastre – efectele in lume sunt din ce in ce mai vizibile.

Familiile isi imping fetele spre diverse scenarii potrivite mentalitatii lor si exemplelor din societate, nimeni nu se intreaba unde duce aceasta presiune constanta de a “arata ca poti”.

Femeile au puterea sa schimbe totul in mai bine daca se intorc la esenta lor.

Eu una, am renuntat sa ma prefac ca sunt capabila sa fiu “dura” si sa demonstrez ca “pot” si mi-am dat voie sa fiu EU.

Vulnerabila, emotiva, copila ce are nevoie de protectie si atentie.

Societatea ne-a dat sansa sa fim feministe  si sa aratam ca putem – DAR nu in competitie cu barbatii!!

Cine sta mai mult la serviciu! Cine produce mai multi bani, cine se dedica carierei? Cine invita pe cine in pat?

Si eu cum ma mai protejez pe mine? Cum fac sa ma uit ce inseamna de fapt timpul petrecut la slujba si ce imi doresc eu pentru inima mea?

Sa aleg ce anume folosesc astfel incat sa opresc aceasta industrie a exterminarii.

 

Ce legatura are?

 

Daca noi, ca femei, revenim la natura noastra si ne educam sa fim femei, societatea ne va urma fiindca vom alege constiincios un mod de viata sanatos, o slujba potrivita noua care sa ne ofere libertate sa fim femei! , familiile ne vor urma, iubitii, logodnicii, sotii, iar cei care vor beneficia maxim de pe urma noastra vor fi copiii care vor avea un exemplu de a fi autentic si sanatos mental si fizic plus emotional.

Un copil care va aprecia viata si nu banii sau timpul singur.

Un copil are nevoie de sprijin in viata si un model sanatos, cineva care sa ii ofere iubire neconditionata.

Ca si copilul din interiorul fiecaruia dintre noi.

 

Cum te poti descoperi si astfel crea sansa sa fii parte din schimbarea in bine in lume?

 

In primul rand vindecand de suferinta copilul interior pe care l-am neglijat. Cand iti dai masca jos, realizezi ce fiinta frumoasa si vulnerabila esti. Doar iubirea poate implini nevoile, iti vindeca inima si te insanatoseste.

Cand iubire nu mai este, apar iluziile, cursa dupa diverse impliniri materiale sau refugii in diverse vicii.

Iubeste-te pentru ca esti femeie si da-ti sansa sa fii complet vulnerabila.

Nu suntem facute sa ne separam de familii si de noi insine. Confuzia din societatea de astazi s-a realizat prin contributia noastra tacita la dezvoltarea modelelor nocive.  Suntem impinse chiar de membrii familiei sa facem lucruri dupa modele vechi.

 

Chiar vreau sa traiesc intr-o lume in suferinta, fiindca daca mediul ramane asa categoric imi va influenta viitorul si implicit al copiilor mei?

Cu mine incepe schimbarea, prin faptul ca eu devin femeie si nu mai accept modelul de turma.

 

Asa ca vorbesc despre problemele mele, incerc sa ma vindec de nemultumiri, incerc sa descopar cine sunt eu. In nici un caz nu vreau sa-mi petrec timpul intr-un job opt ore pe zi, sa nu pot eu merge la piata, sa gatesc, sa socializez sau sa visez pe un scaun.

Ca intr-un satuc frantuzesc, venind pe o straduta cocheta de la piata dimineata, cu flori intr-o punga de carton reciclabil.

Daca vreau sa fac copii peste doi ani este foarte important sa fiu calma si fericita acum, sa citesc, sa ma joc cu o pisica.

Nu vreau sa fiu responsabila pentru a fi “providerul familiei” – este o treaba barbateasca. Daca eu nu creez spatiu pentru mine sa fiu femeie, atunci cine sa o faca pentru mine?

Cine ar putea sa ii ofere viitorului meu copil sprijinul matern daca eu ca mama a sa nu se ocupa de acest lucru? O bona? Adica eu sa merg sa muncesc, sa stau departe de copilul meu ca sa platesc o bona sa munceasca rolul de mama pe care eu refuz sa-l traiesc.

 

Si atunci ce mai traiesc eu?

 

Si in nici intr-un caz nu caut sa gasesc eu un partener – fiindca persoana potrivita mie ma va gasi atunci cand voi fi eu pregatita iar atunci o sa ma gandesc cat timp o sa vreau eu daca ii dau sansa sa faca parte din viata mea! Sau sa-mi distrag atentia prin shopping de la lipsa de iubire pe care mi-o acord, sa folosesc makeup testat pe animale, sa cumpar produse cu hormoni, sa merg la un restaurant de sushi al carui peste a fost crescut tot cu hormoni iar pe piele, inainte de curatare, avea urmele unei boli nou aparute.

Sunt femeie asa ca devin simpla, imi vindec sufletul de suferinta, imi dau voie sa fiu emotiva si copilaroasa, sunt frumoasa fara machiaj, increzatoare si fara tocuri, iubitoare cu cine alege sa faca parte din viata mea si este om cu mine si sanatoasa! alegand constient ce anume pun in farfurie.

 

Daca noi, femeile, revenim la cine suntem, societatea ne va urma.

 Poate atunci granitele vor cadea si ne vom da mainile, in intelegere.

 

 

Truc pentru o masa de post.

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s