Ne putem recunoaste ca fiinte umane?

 

“Oricat de mare sau de mic ar fi talentul meu, le sunt indatorat vanturilor racoroase din Arezzo, laptelui doicii mele si mainilor sotului ei.”

Michelangelo

 

 

 

Istoria ne invata mai bine.

Istoria dezvoltarii unui om este cruciala, deoarece noi, ca si oameni, invatam foarte multe din experienta.  Creierul unui om este de o complexitate si capacitate remarcabila, dispunand de amintiri vaste si posibilitati de formare a abilitatilor, dezvoltarii unui comportament si adaptarii la mediul inconjurator. Desi este nevoie de mult timp pentru ca un om sa poata atinge dezvoltarea completa, abilitatile sale se pot reflecta in comportament, in cadrul social fiind favorizat comportamentul cooperabil, manifestarea intelegerii si chiar in situatii diferite realizand adaptarea prin originalitate si creativitate.

Intelegerea si cooperarea pot fi nu doar privite ca fundamente pentru stabilirea relatiilor in cadrul unei societati, dar sunt capacitati necesare pentru a asigura inserarea armonioasa a unui individ intr-un mediu.

Ca si alte animale, noi oamenii, desi evoluati, suntem prin natura noastra lacomi si competitivi, uneori gasind placere in omorarea celor din propria specie (razboaiele care au zguduit lumea de-a lungul timpului). Violenta in ziua de astazi ne este la indemana insa ca oameni, suntem fiinte ce traiesc in grup, strangandu-ne in familii, orase, state. In acest caz manifestarea intelegerii, cooperarii si compasiunii este elementara.

Pentru a putea supravietui suntem nevoiti a exploata atat mediul inconjurator  cat si propriile capacitati, necesitand nu doar a cunoaste dar a si intelege si manipula sistemele sociale ce ne inconjoara, sustinand dezvoltarea capacitatilor intelectuale.

Fiecare dintre noi are sansa de a capata propriul stil, un mod specific de a gandi si unul de a simti, propriul caracter sau propria personalitate. De obicei, fiintele umane infloresc daca sunt tratate cu blandete si sunt sprijinite afectiv.

Pe langa capacitatile intelectuale ne sunt fundamentale emotiile, caci in vederea cunoasterii si intelegerii unei alte persoane avem nevoie nu doar de date pentru a intelege modul in care acea persoana functioneaza  dar si de posibilitatea constientizarii sentimentelor despre acea persoana si ceilalti membri ai societatii, intelegerea lor emotionala.

Dorinta de a putea intelege atat mintea cuiva cat si sentimentele este o necesitate pentru a putea relationa, convietui si solutiona posibile neintelegeri aparute in cadrul unei societati.  Manifestarea gandirii reflexive si a constiintei de sine au facut posibila integrarea ca valoare umana a moralitatii.

Moralitatea umana devine o dimensiune sine qua non a unei societati, pentru a putea recunoaste si sustine expresia manifestarii omului ca fiinta sociala.

Atunci cand am evoluat, ca fiinte, ne-am deschis spre a fi intelegatori, prietenosi si cooperanti  unii fata de ceilalti. Supravietuitorii catastrofelor trebuie sa fi reusit acest lucru, putand sa se supuna deciziilor grupului si pastrandu-si in acelasi timp si abilitatile individuale, un lucru absolut necesar atunci cand oamenii traiesc intr-un sistem de dependenta reciproca.

Nevoia de intelegere si ajutor fata de ceilalti oameni se reflecta in fiecare individ, acest lucru poate fi usor vizibil in diverse situatii cotidiene. Plansul unui copil, tipetele puternice pe strada, auzul unor frane bruste, majoritatea oamenilor reactioneaza instinctual a preveni sau solutiona o problema.  Aceasta rezolvare a “problemelor” a devenit o parte cotidiana a vietii. Situatiile dificile prin care trecem, fie prin prisma familiei sau a retelei sociale, combinate cu aspiratiile si nevoile fiecaruia ne solicita gruparea capacitatilor in vederea gasirii unei solutii sau metode de rezolvare.

Ca oameni, fiinte sociale, suntem acordati la ceilalti membri ai societatii in care traim. Compasiunea este o necesitate pentru a functiona armonios in cadrul societatii dar si tiparele mentale deprinse cu fiecare etapa a dezvoltarii ne formeaza moduri de reactie in fata unei situatii noi.

Intelegerea datelor obiective corespunzatoare unei situatii poate fi chiar ea blocata sau distorsionata.  In tiparele structurale ale creierului, acest urias mecanism de evolutie al omului cu o memorie vasta si posibilitati complexe de dezvoltare, si in caile neuronale se pot efectua modificari prin invatare ce pot distorsiona aprecierea justa. (The Mind – Brain relationship, Regina Pally 2000)

Atunci cand acordajul nostru, ca si oameni,  la ceilalti este distorsionat, ca membri ai unei societati  putem deveni cu usurinta marionete in visele unor oameni ambitiosi fara scrupule, oameni care detin puterea politica.

Din pacate, istoria ne demonstreaza acest lucru.

Tot din pacate doar noi, ca oameni si fiinte sociale, suntem victime ale puterii politice si nu sistemele sociale. De-a lungul timpului, omenirea a fost victima neglijarii, nedreptatii, nebuniei si cruzimii celor ce se angajasera a se ingriji de societate.

Fiecare etapa de dezvoltare in viata unui om (sau a unei societati) implica cu siguranta cel putin o oarecare revolta, un fel de revolutie impotriva obiceiurilor din trecut.  Acest lucru poate fi vizibil si la scara macro, intr-un moment istoric de maxima importanta.

In momentul schimbarii, adaptarii, pentru a putea creste fericiti avem nevoie a sustine intim prin compasiune, rabdare, deschidere fata de nou, acea revolutie interioara ce pare a ne destabiliza.

Este momentul in care capacitatile intelectuale functioneaza la maxim pentru a sustine saltul evolutiv catre o noua structura mentala.

Putem adauga  compasiunea, empatia  ca fiind complementare obiectivitatii stiintifice pentru a putea crea o noua imagine?

Ca oameni, fiinte sociale, intelegerea sensibila (a tuturor datelor) ne este esentiala pentru crearea unei imagini nedistorsionate a lumii actuale in permanenta schimbare.

Putem coopera si dezvolta noi structuri de gandire, sentiment si actiune pentru  a ne sustine viata in cadrul societatii in care suntem legati, intr-o dependenta reciproca, invatand din trecut si evitand posibilitatea unei  noi intelegeri distorsionate?

Ca oameni, nu vom inceta niciodata a incerca sa ne dezvoltam, de aceea nici lumea in care traim nu va inceta a incerca dezvoltarea, totodata a valorilor care ne guverneaza viata.

Important este ce valori alegem a ne guverna viata?

Fiindca scopul nostru, de fiinte evoluate,  este de a incadra valori care sa ateste progresele facute de-a lungul timpului, dezvoltarea unei constiinte in care stapanirea de sine a crescut si primeaza functionalitatea atat a societatii ca nucleu dar si a familiei si a relatiilor sociale, respectand individualitatea, sustinand valorile culturale in care fiinta umana autonoma, pacifismul si liberalismul sunt baza de temelie a vietii nu doar a unei societati.

Astfel omul isi poate dedica viata propriilor aspiratii rationale si spirituale, a idealurilor intelectuale si etice aducandu-si contributia morala societatii in care traieste.

Intr-un moment de maxima importanta si invatand din experienta, noi, oameni si membri ai societatii, putem gasi o noua abordare a vietii si identificarea unei solutii – de ce nu zilnice in fiecare dintre situatiile cu care ne confruntam – care sa ne sustina viata si nu sa ne-o saboteze?

 

Ca fiinte umane, ne putem nu doar recunoaste dar si sustine viata impreuna pe acest pamant? 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s