De vorba cu mine insami pe malul lacului.

 

Cand frecventezi un loc incepi a recunoaste persoanele care ajung acolo la fel de des ca si tine, chiar daca este vorba de un loc public, imens, cum ar fi un parc. Incepi  sa observi indeaproape cam toate persoanele, tipologia fiecareia, programul, ii poti, cu timpul desigur, recunoaste  familia, poti sa intuiesti si ocupatia si stilul de viata. Chestiune care devine plictisitoare intr-un final, astfel ca te gandesti  sa incepi sa vezi si alte locuri. Nu de alta dar observatorul este la randul sau observat. 🙂 In fine,  cum sunt mai multe sanse sa ajungi tot in acel loc ce ti-este familiar, te asezi ca o persoana sensibila intr-un colt si-ti vezi de boabele tale de porumb pe care le dai pestisorilor  (cuvant de origine traco-dacica conform Dictionarului etimologic al limbii romane pe baza cercetarilor de indo-europenistica, 2009, nicidecum latina).

Si uite asa, in jurul tau incep a gravita diverse aparitii.  Cea mai placuta pentru mine este aceea a libelulelor, in special cand pot recunoaste cele doua exemplare care mie mi-au atras atentia dintre toate celelalte. Una dintre ele este mult mai zburdalnica si curioasa decat toate iar cealalta are un colorit deosebit si se aseaza langa mine, pe ciment (1 metru distanta este foarte aproape pentru o libelula).

Stiai ca libelulele sunt singurele tipuri de vietati cu aripi ce pot efectua un zbor in toate unghiurile, schimbandu-si directia brusc? De asemenea vederea lor este de 360 grade.

Cat de tare poate sa fie acest lucru?! Natura este magica. Mai multe detalii interesante aici:

http://listverse.com/2013/04/18/10-surprisingly-brutal-facts-about-dragonflies/

 

Dar nu toate aparitiile sunt incantatoare. Te trezesti cateodata cu cineva aparut parca din neant si incepe a se strecura discret intr-o conversatie cu tine. Cum imi doresc  sa devin un diplomat (oh! the irony), vorbesc  cu oricine ma intreaba de vorba, urmarind si scopul discutiei.

Lucruri interesante poti afla de la oricare persoana, din orice categorie si oricare om, ce paseste la un moment dat pe langa tine, iti poate da o lectie de viata. Desi exista tendinta sa crezi ca cele mai multe par a fi  How not to…, exista multe cazuri despre  How to…

Imi place sa observ cuvintele folosite de o persoana in discutie fiindca in limba vorbita, oricat de mult incerci sa fii prezent exista tendinta sa scapi un gand ascuns sau sa tradezi o framantare, o temere mai veche, un obicei la care se adauga imediat reactia fizica atunci cand intervine constientizarea. Exista persoane teatrale si acolo este cel mai incitant. (for example my ex :)))

Persoanele pe care le intalnesti te invata foarte multe lucruri nu doar despre viata dar mai ales  despre tine insati/insuti. Urmarind reactiile lor te poti intreba daca tu esti asa sau daca iti doresti sa devii asa, sau sa te feresti sa faci un anumit lucru, data viitoare sa iti canalizezi atentia catre altceva etc. Cum ar fi sa stai de vorba cu …hummm Nicolae Balcescu?  Sau cu …Genghis Khan? Poate cu …ummm …Coco Chanel? Te-ai gandit vreodata la asta?

 

Exista conversatii care iti pot schimba viata, in adevaratul sens al cuvantului.  Atunci cand punctul atins intr-o conversatie se va lega de un eveniment prin prisma caruia tu vei pasi catre o noua  viata. Pentru mine o astfel de conversatie a fost legata de un eveniment in Aprilie 2016. Dar mai important decat asta (desi conversatia va ramane intr-un loc special) este spre ce te indrepti in viata, aceea este concluzia esentiala.

 

Cine vrei sa devii in aceasta viata?

 

Uneori poti avea impresia ca niste vorbe sunt doar atat, niste vorbe. Insa ele se vor fixa in mintea ta (si nu numai)  si vor lucra la credintele tale (perceptie asupra lumii, prejudecati, presupuneri) care iti genereaza imaginea sau harta lumii in care tu traiesti si iti vor influenta alegerile fiindca acea imaginea pe care tu o ai despre lume determina tiparul de reactie.

Ce poti sa faci pentru a-ti largi orizontul atunci cand nu stii daca ceea ce tu crezi despre o situatie este chiar realitatea? Eu ma intreb frecvent :

De unde stiu ca ceea ce eu gandesc este realitate si nu doar o presupunere a mea?

 

Cum ar fi sa analizam la 360 grade o situatie si sa intelegem fiecare punct de vedere, stiind ca oamenii pe care ii intalnim isi doresc sa faca “bine” doar ca … vederea este distorsionata, harta mentala a fiecaruia dintre noi avand propriile coordonate? Cum ar fi… Gen tema pentru acasa…

 

Si uite asa ajungi sa apreciezi cat de pretios este timpul pe care il petreci linistita, singura pe iarba, privind pestii si broscutele testoase intr-o zi insorita…in care nu graviteaza nici un nor pe cerul mintii tale.

 

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s