Pe calea Iubirii.

 

Doi dintre prietenii mei dragi s-au casatorit in weekend-ul trecut. Povestea lor a inceput in urma cu multi ani, trecand prin nenumarate incercari, trecand proba anilor rebeli ai tineretii, a pauzelor periodice, iertand greselile, acceptand diferentele si transformandu-le in lectii, folosind distanta ca pe o metoda de cunoastere profunda si dorinta de apropiere, invatand totodata si lectia increderii, toate probele cumulate conducandu-i pe drumul acceptarii  si consolidarii unui cuplu de-a lungul timpului.

Anii i-au slefuit frumos, pe amandoi, aducandu-i fata in fata pentru urmatorul pas in calatoria lor. Uniunea si angajamentul de a-si dedica vietile pentru viitor.

Asteptam de mult timp acest moment fiindca oamenii ca acesti prieteni ai mei ma inspira. Povestea lor, din spatele povestilor lor individuale, ma inspira.

Fiecare om are povestea sa de viata creata pe masura temperamentului si caracterului, a necesitatilor si aspiratiilor, cu trairi si emotii diferite, resimtite in fel unic. Cand intalnim pe cineva fara sa vrem ne intrebam daca acel cineva este o influenta buna sau rea pentru noi, ce anume aduce in viata noastra, pe langa noutate,  cu ce ne poate completa. Este un motiv pentru care relatiile sociale sunt impartite pe diverse categorii.  Simtim o atractie mai puternica fata de un anumit tip de persoane si suntem mai putin atrasi fata de altele.

In relatii romantice uneori o chimie puternica poate sa te poarte pe aripi de vant sau poate la fel de bine sa se transforme in cel mai adanc cosmar, sa conduca la o deceptie profunda. Daca putem gasi un punct pozitiv in fiecare relatie cred ca este un lucru nemaipomenit.

Oamenii pe care ii intalnim apar in vietile noastre cu scopul de a ne invata diverse lectii – pentru mine un exemplu dur a fost o relatie de patru ani care m-a invatat ce nu vreau sa fiu sau ce tip de om nu este potrivit pentru mine. A ajunge sa constientizezi  ce nu vrei  este un ajutor fantastic in a evita situatii conflictuale pe viitor. In acest moment, desi mai exista o urma a durerii resimtite atunci, ii multumesc persoanei ca mi-a aratat ce riscuri existau in mine insami de a reactiona intr-un anumit mod in diverse situatii. Autodistrugerea este o capacitate latenta a mea pe care am exersat-o indeajuns de mult langa acea persoana.

Dar viata nu este despre oamenii care iti arata incarcatura negativa pe care o porti cu tine in aceasta lume si care necesita rezolvare.

Oamenii care raman alaturi de tine, cei care se triaza de-a lungul anilor, in viata, sunt aceia care scot ceea ce este cel mai bun din tine, te stimuleaza sa cresti, uneori chiar prin lectii usor tensionate dar care pe termen lung iti vor aduce o implinire profunda, conducandu-te pe calea iubirii.

 Iubirea nu este despre posesiune sau control ci despre libertate si slefuirea esentei bune din tine, evidentierea acelei parti minunate a ta si constientizarea lucrurilor ce necesita echilibrare.

 

Ce mi-a placut mie la acesti oameni, pe care am avut sansa sa-i observ de-a lungul anilor, a fost modul de relationare pe care l-au abordat.  Au folosit diferentele dintre ei, care pe majoritatea poate i-ar speria, ca motiv pentru a-si acorda timp sa se cunoasca, acceptandu-si fiecare laturile neplacute insa concentrandu-se pe aspectele pozitive.

Ambii au investit nu doar sentimente dar si efort constant de a mentine apropierea chiar si atunci cand distanta a intervenit intre ei.

Daca s-au gandit atunci cand s-au cunoscut ca vor ajunge aici? Poate ca da, poate ca nu. Imi place sa cred in iubire, poate cu totii ne dorim in adancul sufletului o singura persoana alaturi  care sa fie perfecta pentru noi – cumva idealizata, speram ca cel/ cea pe care o intalnim sa fie acea persoana perfecta dar nu indraznim sa visam cu ochii deschisi de teama unei deceptii sau in prezent a devenit comuna luarea in calcul a unui divort in discutia momentului casatoriei.

Prietenii mei si-au dat timp sa creasca, sa traiasca, sa experimenteze fara a se ingradi reciproc, pastrand si o continuitate impreuna.

Ma inspira relatia lor si in acest weekend am simtit ca exista speranta pentru cei care chiar cred intr-o iubire de poveste, ca si mine.

Le doresc din suflet sa fie fericiti mereu!

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s