Viata vibreaza intr-un corp sanatos.

 

 

 

 

Cand se vorbeste despre un templu tendinta este de a ne imagina o cladire cu tavan inalt, coloane, ceva picturi, detalii florale sau sculpturi, marmura, obiecte stralucitoare, lumina uneori difuza dar calda, poate si vitralii si cateva lumanari. Un loc sfant in care se desfasoara ceremonii si unde se merge pentru a obtine o clipa de liniste, pace sufleteasca sau doar pentru a admira decorul.

Dar nu este oare propriul nostru corp primul templu in care intram si pe care il constientizam? Microcosmosul nostru care ne asigura protectie fata de lumea exterioara.

Templul este construit de spirit (inteligenta), in armonie cu universul si decorat pentru a se incadra lumii in care va fiinta. In orice loc din lume am calatori vom observa ca stilurile difera atat in functie de cultura cat si in functie de perioada de timp in care a fost construit.

Putem spune acelasi lucru despre corpul nostru?

Fiecare om are trasaturile fizice si caracteristicile specifice locului de provenienta. Ceea ce are in plus este posibilitatea de a-si adapta comportamentul in functie de mediul in care fiinteaza si de a-si dezvolta personalitatea prin inteligenta. Mie personal imi pare minunat cum un cetatean rus, de exemplu, poate deveni pe rand si englez, peruvian sau de ce nu australian, invatand limba si adaptandu-si comportamentul in functie de mediul curent in care traieste. Deprinderea completa chiar si a accentului este o arta, obtinuta prin exercitiu si efort depus in scopul invatarii. Aceasta flexibilitate de a te “reconstrui” este minunata. Se poate folosi si in cazul in care de-a lungul timpului ai deprins comportamente toxice pentru a crea comportamente pozitive, care sa iti sustina dezvoltarea.

Eu personal, acum cativa ani eram obsedata de sexualitate si de moarte dar nu voiam sa recunosc constient acest lucru iar comportamentul meu reflecta aceste interese intr-un mod haotic, ca un semnal de alarma pentru a ma face sa constientizez ca in lipsa unei organizari si a unor criterii sanatoase orice exces combinat prost poate duce la moarte. Intre timp am ajuns sa accept toate interesele mele fiindca sunt parte din mine, alegand  disciplina ca o metoda de canalizare a concentrarii pe regenerare  a corpului dupa viata haotica dusa pana anul trecut, cand “greseam” prin alegerea unor situatii toxice mie.

Dupa multe astfel de “greseli” si numeroase probleme de sanatate am ajuns intr-un punct in care am dorit sa spun stop si sa fac o evaluare. Moment in care a survenit depresia.

Exista tendinta de a considera “depresia” un fel de baubau, un lucru grav care produce dezechilibre si poate necesita medicamentatie. Eu am alta perspectiva asupra depresiei.

Parerea mea este ca acel moment al vietii in care te confrunti cu o depresie  este de fapt solul cel mai fertil pentru construirea unui nou tip de comportament. Din experienta mea am observat ca depresia survine in momentul critic in care un organism necesita o schimbare, ceva nu mai functioneaza, exista o ruptura si o nevoie profunda de adaptare sau noutate in viata unei persoane  insa nu poate recunoaste/vedea in acel moment un punct de inceput in nimic.

Si este perfect asa cum este. Este un prim nivel spre a incepe sa construiesti ceea ce-ti doresti, un fel de alegerea locului sacru. Nu trebuie sa faci nimic decat sa fii. 🙂 Fiindca schimbarea nu survine peste noapte in nici o situatie, chiar daca exista o revelatie peste noapte, constientizarea deplina a intelesului poate dura pana la un an de zile (sau chiar mai multi ani, depinde). Sunt carti iesite pe piata de coaching (una dt cunostintele mele – actualmente “coach” spunea ca nu ii plac oamenii?!?! Cum naiba se face evaluarea pentru a da diplome de coach ma tot intreb?!?!) care iti promit o “transformare” minune de 90 zile sau 180 zile dar cu mentiunea ca o “schimbare are efecte puternice cand se pleaca de la un punct pozitiv”.

Eu cred ca momentul unei depresii este un moment mai bun pentru o schimbare profunda in care se va genera nu doar un rezultat intr-un obiectiv de ordin material dar va genera un rezultat la nivel spiritual care va sculpta fiinta si ii va slefui personalitatea pentru viitor, imbunatatind complet viata unei persoane.

Pentru a pune bazele unui nou pamant nu vad un moment mai bun decat punctul acela scazut al starii unui om – depresia. Este cel mai fertil sol, cea mai buna promisiune a reusitei, a unei noi personalitati! Atentie! personalitate nu copie! (sau wannabe – este o mare diferenta intre cele doua).

In pragul unei depresii survine o stare de neliniste, neputinta, frica, teama (ce vor crede ceilalti), haos in relatii, poate si o concediere, o relocare poate da senzatia ca “lumea se sfarseste” culminand cu scenariul in care ceva se intampla si persoana simte cum a pierdut controlul vietii si se prabuseste “fara sens” in neant.

Este perfect asa cum este. Viata nu este despre control, relatii dezvoltate din complezenta, comportamente sterile pe pilot automat, tipare de reactie si atractie ci despre prezenta. Ce observi si cum te simti atunci cand esti prezent, ce traiesti, ce inveti, ce imparti, ce retii cu tine, cum iti aduci contributia, cum actionezi si cum decizi sa reactionezi cand cineva te calca pe bataturi.

 

 Daca o sa comunici ceea ce esti sau te vei ascunde.

 Este despre ce alegi in viata, acum?

 

Fiindca fiind prezent distingi clar ca ceea ce tu alegi acum va fi reflectat maine.  Prin ce faci astazi pui bazele constructiei de maine, ce dai astazi primesti a doua zi. In antichitate schimburile se faceau in templu.

 Este o mica amintire a faptului ca, in interiorul nostru, toate actiunile pe care le initiem genereaza emotii care se vor echilibra cu rezultatele actiunilor noastre. Ceea ce oferi cu buna stiinta vei si primi (lege universala)  iar daca cineva iti ofera ceva este bine sa dai mai departe si tu, pentru a mentine circuitul armonios in natura, a nu realiza blocaje la nivelul templului tau (in corp).

De exemplu daca primesti un mar de la o doamna cu ochi albastrii pentru a continua circuitul ai putea darui un mar unei fetite cu ochi albastrii. 🙂 (Mai multe detalii in viitoarea carte despre initiere.)

Blocajele survin in momentul in care avem senzatia ca am gresit ceva (dar nu recunoastem unde pentru a indrepta), nu avem grija de corpul nostru asa cum ne-am dori, nu actionam/comunicam asa cum ne-am dori iar comportamentul nostru nu este constientizat. Atunci cand un comportament este asumat se pot observa mai usor consecintele actiunilor asupra organismului.  Un blocaj are rolul de a te ajuta sa intelegi ca energia nu circula armonios.

De exemplu un contact intim cu o persoana nepotrivita te poate lasa sleita de puteri sau cu o perceptie haotica fiindca tocmai ti-ai daruit energia unei persoane cu care esti incompatibila iar corpul tau este in deficit. Corpul ca si produs al constiintei este influentat de toate organismele cu care intram in contact, in special cand se realizeaza un contact intim ce are urmari pe termen indelungat. La un moment dat, atunci cand organismul necesita o schimbare fiind bombardat cu prea multe situatii toxice,  intervine depresia. Simti ca ai pierdut ceva – de fapt nu cumva te-ai pierdut pe tine in toata goana dupa “fericire” sau “a face ce fac ceilalti oameni care par fericiti”?

Ideea este  ca oamenii aceia care par fericiti si chiar sunt nu mai fug dupa nimic. Ei sunt. Prezenti. Atat.

Sa fii este o binecuvantare. Majoritatea oamenilor “incearca sa fie, vor sa fie”.

Solitudinea este o metoda de a incepe sa (re)cunosti templul tau. Iti acorzi timp tie insati pentru a observa ce anume iti este benefic si ce nu. Incepi a observa cum reactionezi tu in diverse situatii, incepi a-ti cunoaste limitele, a-ti pune intrebarea daca le poti depasi, a-ti observa convingerile, frustrarile, temerile, blocajele, problemele de sanatate si in timp poti invata sa le tratezi.

Incepi sa observi starile de constiinta generate de contactul cu alte persoane si poti observa ce simti cand cineva iti trimite un mesaj.

Frica iti va sopti lucruri de genul “daca te izolezi vei fi singura si atunci va fi rau”, insa o perioada pe care tu alegi sa o investesti in cunoasterea proprie este recompensa ta pe viata, fiindca este singurul mod prin care poti recunoaste complet lumea exterioara – cunoscandu-te pe tine insati intai.

Astfel… in timp, prin exercitiu practicat in locul sacru, in liniste, departe de ochiI curiosi, dedicandu-ti doar tie macar zece minute zilnice, iti (re)cunosti corpul – templul tau, te (re)cunosti pe tine, pregatindu-te pentru urmatorul pas…

 

Sa recapitulam:

  1. Templul tau este corpul ce reprezinta propriul tau microcosmos.
  2. Comportamentul se poate schimba, adapta, educa in functie de cerinte si dorinte.
  3. Depresia poate fi cel mai bun moment din care sa incepi sa construiesti un nou templu, o noua personalitate.
  4. Observarea propriilor actiuni/ fapte si rezultate ca si influente asupra organismului.
  5. Timpul petrecut in solitutine pentru a-ti cunoaste propriul corp este sanatate castigata.
  6. Avand grija de propriul tau corp – ai grija si de lumea exterioara din care tu esti o parte perfecta si necesara. 

 

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s