Prezentul îl scriu sub razele soarelui.

 

 

Nu știu care sunt relațiile voastre cu persoanele din trecut, dacă păstrați raporturi bune cu anumiți oameni, dacă sunteți prieteni (real sau pe facebook) cu toți cei cu care v-ați intersectat drumul sau poate doar cu unii oameni, ori cu alții cu care,  la un moment dat, ați schimbat două vorbe dar per ansamblu știți că nu există nici o legătură sau un punct comun, sau dacă aveți cazuri în care ați dori să nu mai revedeți anumite persoane sau poate, cu timpul, să ajungeți să vă doriți să nu fi existat vreodată în viețile voastre, dar eu cu siguranța mi-aș dori ca unele dintre persoanele pe care le-am cunoscut să fi avut doar episoade scurte în viața mea, sau mai bine doar un fel de trailer, decât serii întregi înzestrate cu timpul și energia mea. Câteodată îmi spun că lecțiile învățate au fost valoroase, dar, Doamne, cât îmi doresc să fi avut mintea mai deschisă și vederea mai limpede să fi știut că timpul meu se poate valorifica și fără participarea prelungită a altora, în special a acelor oameni care au făcut dovada repetată a faptului că nu merită atenția mea.

O chestie drăguță o povestea una dintre profesoarele mele de engleză de la British Council (acum mulți ani), o tipă din Canada care se hotărâse în ziua nunții să plece să vadă lumea, abandonându-l la altar pe potențialul soț și urmându-și chemarea singură. Pur și simplu, acolo, în ultimul moment înainte de a-și declara angajamentul pe viață față de o altă persoană, a avut un reality check și a înțeles că nu este persoana potrivită pentru ea și vrea altceva, viața ei înseamnă altceva. În aceeași zi, în aeroport, în fața panoului de zboruri, prietena ei  îi spunea la telefon un număr al cărui zbor coincident urma ca tipa să-l ia, către o destinație astfel aleatorie.  După acest episod evident nu a mai vorbit cu tipul dar povestea era drăguță, haioasă plus că la vremea respectivă facebook-ul prinsese contur în România și era din ce în ce mai popular, noi, cursanții, îi puneam întrebări despre cum a putut să plece fără să-l anunțe, să-i facă una ca asta, era o chestie wow, plus întrebări despre cum au ținut legătura să clarifice. Tipa era foarte degajată, complet împăcată cu sine, spunea cu o calmitate ce transmitea sinceritate naivă că ea l-ar fi mințit, tocmai dacă ar fi rămas sau i-ar fi spus mai multe, fiindcă nu simțea efectiv că mai are ce să-i spună ceva, decât simțea că vrea să plece și viața o trăiește pentru ea nu pentru alții. Mi-a plăcut mult, în special faptul că ea era uimită că unii dintre colegii mei nu înțelegeau că ea nu a păstrat legătura nici măcar pe facebook cu fostul, sau cu alți foști, sau cu alte persoane despre care a mai povestit, fiindcă odată încheiate lucrurile rămân astfel, ea oricum nu se întoarce acolo, de ce s-ar întoarce cuvintele?

O admiram în secret pentru nebunia curajului de a-și asculta propriul interior, prejudecățile din mine o chestionau continuu în dialoguri imaginare interminabile și în mine se afla o conversație extinsă pe perioada a câtorva luni după ce am auzit mica ei povestioară.

N-am mai scris în jurnalul zilelor colorate de o săptămână. Mai am notițe într-un fișier pe desktop, frânturi de vise sau gânduri, mi-am spus că acest jurnal online o să-l fac totuși mai coerent decât acel fișier pe care îl țin. Timp de o săptămână mi-am notat stările emoționale și visele, plus gânduri legate de materialele pe care le mai citesc sau situațiile pe care le trăiesc și care îmi deschid ușa către ce anume însemn eu ca ființă, dar și ce anume reprezintă persoanele care există în jurul meu. M-am trezit în dimineața asta cu un gust amar, am avut un vis teribil. Există în mine idei conflictuale, contradictorii, în sensul că eu cred în faptul că fiecare om de pe planetă are puterea de a deveni o persoană bună, poate fi cineva care să nu provoace intenționat stări neplăcute sau dificultăți celorlalți, se poate educa în a fi corect, a oferi libertatea de care se simte îndreptățit sau a oferi aceleași lucruri pe care le pretinde de la ceilalți sau de la societate. Fiecare om are dreptul la viață, la libertate, la prosperitate, sănătate și fericire, contează cum își reprezintă aceste drepturi și cum își exercită aceste drepturi în raport cu ceilalți.

Fiindcă nu sunt de acord cu conviețuirea oamenilor care nu își respectă drepturile sau nu sunt de acord cu acei oameni care se folosesc de influența lor pentru a obține foloase, poate în detrimentul altora. Lucrurile de care m-am lovit în trecut și care încă sunt o problemă în viața mea, poate și prin prisma faptului că sunt femeie iar actualmente încă există nu doar prejudecăți ci și comportamente care susțin, încurajează stereotipurile feminine astfel atribuind o poziție inferioară femeilor – situații și comportamente perpetuate chiar de femei în propriul dezavantaj.

Ideile mele s-au tot schimbat pe parcursul anilor, mai precis felul în care am apreciat realitatea sau cum s-a construit ea în jurul meu în funcție de lumea mea interioară, de convingerile, ambiguitățile sau începuturile unor credințe ce abia spre vârsta actuală au prins mai mult contur, la fel și oamenii care au gravitat în jurul meu. Unii dintre ei fiind o alegere directă, alții prin prisma relațiilor mele primare au devenit indirect cunoștințe. În momentul de față sunt foarte puține persoanele din trecut cu care aș vrea să mai vorbesc. Și asta spune mai multe lucruri despre mine decât despre acele persoane. Nu mi-este greu să-mi recunosc tipul de naivitate pe care o aveam și felul distorsionat în care apreciam cine merită să facă parte din viața mea, dar mi-este dureros să mă revăd acum în postura de acum câțiva ani, în special când apare sub forma unui vis care îmi aduce la cunoștință părți din mine încă nevindecate. Schimbarea este o tendință naturală, în plus educarea și autoanaliza pot ajuta la o schimbare benefică unui individ, în special când se recunosc acele lucruri care saboteaza viața armonioasă sau corup un mediu.

În același timp, dintr-o perspectivă spirituală înțeleg că fiecare acțiune, situație, are o anumită conotație, un sens propriu care explică sau împlinește ceva, însă acest lucru nu este o scuză pentru lipsa unei  analize raționale, obiective care să aducă un plus acelui sens ascuns sau acelui scop. Cred că aici se face diferența dintre naivitate, credibilitate, poate prostie și o determinare puternică de a fi întâi corect față de tine însuți, ca om. Poate spun asta fiindcă încă îmi reproșez că nu am fost corectă față de mine însămi, nu am avut acea tărie de a fi. Poate experiența, vârsta îți arată ce anume înseamnă viața dar… Doare acest lucru și visul de noaptea trecută mi-l aduce din nou la cunoștință. Totodată îmi arată clar că nu persoanele din viețile noastre care nu ne sunt compatibile sunt cele pe care merită sa le învinuim, ci ne reproșăm nouă înșine că nu avem tăria de a fi onești față de propria persoană.

Mă gândeam weekend-ul trecut ce înseamnă, oare, prietenia, fiindcă aceea pe care eu o credeam că o am cu cineva s-a dovedit a fi un fals? Pot spune că știu ce înseamnă acest termen, după acești ani ai mei în care mi-am investit timpul în felurite relații terminate fulgerător, aparent fără a fi cântărite? Prin prisma eșecurilor aș putea spune că nu știu, tocmai, poate eu n-am știut cum să relaționez și atunci de aceea s-a ajuns aici? Dar ca și pentru naivitate, există mai multe dimensiuni atribuite aceluiași termen, iar aceste finaluri dramatice pot fi de fapt un succes, căci, fiind sinceră cu mine, pot spune că știu ce nu este prietenia.

În primul rând, prietenia nu înseamnă a te ascunde, nu însemnă bârfă, sau teamă de a-ți expune simțămintele din pricina unor prejudecăți. Prietenia nu înseamnă control, verificare, neîncredere, asta nu este prietenie. Suspiciune? În nici un caz. Acuzații ascunse, telefoane sau mesaje departe de ochii celorlalți, nu înseamnă a fi dual/ă, a minți sau a induce în eroare, a înșela.

Prietenia nu înseamnă a-ți bloca cuvintele atunci când ai o apreciere sinceră, nu înseamnă a refuza a recunoaște acele persoane care te inspiră. Cu tot cu lucrurile care te-au inspirat, sau calitățile lor.

Prietenia nu înseamnă a bloca persoana care vrea să-ți transmită un mesaj doar fiindcă tu crezi că știi mai bine, sau să anticipezi ce-ți va spune și astfel să refuzi să o asculți sau să etichetezi. Nu înseamnă a forța pe cineva să te asculte, sub masca unei relații, apoi să ignori simțămintele acelei persoane. Nu înseamnă like-uri, schimburi de poze și încercări de a menține o legătură de rezervă, just in case, pentru a avea pe cine să suni pentru o cafea, ocazional.

Prietenia nu înseamnă a nu spune cuiva atunci când poate a exagerat, sau a greșit, astfel nu ai evita sinceritatea?

Prietenia nu refuză a fi dezvăluită, a se face cunoscută, astfel nu îi este teamă de a-și spune public mesajele.

Departe de aceste mențiuni, aș vrea să cunosc adevărata prietenie, aceea care rabdă, speră, construiește, suferă, învață, împărtășește, se deschide și apreciază sinceritatea, depune eforturi să înțeleagă sensul cuvintelor, al faptelor, al întâmplărilor peste puteri umane și ce țin de sfera vieții, naturii. Este dispusă să descopere cum se poate îmbunătăți, să se educe în vederea interacțiunii cu ceilalți, eu așa intuiesc că ar fi ca și posibilitate, cine știe ce mai mult de atât poate fi? Mă gândesc că ar fi cel mai potrivit să testez pe mine însămi întâi. Să fiu eu prima mea prietenă?

Este un paradox, poate, fiindcă sunt dispusă a fi prietena cuiva dar nu sunt dispusă a fi prietena oricui. Contează pentru mine natura relațiilor fiindcă schimburile informaționale și energetice pe care le avem cu cei din jurul nostru ne influentează, nu sunt dispusă să accept oameni care sunt incapabili a-și observa propriul comportament care poate sabota calitatea vieții atât a lor cât și a celorlalți, inconștienți de efectul comportamentului lor. Dacă eu îmi doresc să mă dezvolt, fiind fidelă mie însămi, cum pot alege a investi timp într-o relație care restrânge sau periclitează dorința mea de a mă dezvolta? Ar fi o prostie din partea mea, și visele îmi arată că am avut destule…suficiente încât să le țin minte.

La vremea respectivă exemplul unei femei care își pune mai presus de așteptări sociale, familie, sau relație intimă propria viață și propriile simțăminte a fost un fel de figură abstractă cu potențial de contemplație vreme îndelungată, să pot asimila modelul fiindcă în nici un caz în lumea mea nu se pomenise de așa ceva… În filme să zic că văzusem un exemplu, dar o persoană în carne și oase care să vorbească despre acest lucru era wow. Canada are o altă cultură față de România, deși aceeași cultură încurajează vânătoarea de animale pe lângă modul de susținere a libertății individuale. Fiecare idee are plusuri și minusuri, ca și libertatea…poate fi dusă la extrem. Felul tradiționalist în care femeile în Europa de Est sunt încurajate să păstreze anumite roluri mă face să mă simt rău (ewww), totodată chiar eu am jucat rolul până de curând. Spun Europa de Est fiindcă mă identific cu acel grup dar acum, în Italia, există și aici exemple nenumărate de roluri asemănătoare. Este dificil a observa ce anume faci în detrimentul tău, introspecția și deschiderea spre nou fiind necesară dar și dorința de a afla ce îți este benefic și ce nu –> dorință care involuntar intră în conflict cu rolul stereotipic al femeii supuse, rol promovat în cadrul familial în care femeia e necesar a face dovada că merită, a-și păstra o poziție considerată privilegiată.

Mi-este dor de o conversație liberă, de oameni dispuși la a avea o conversație liberă și a-și observa propriile diferențe, lucruri care merită aprofundare, lucruri care susțin viața și educația, de curiozitatea descoperirii, departe de structurile stereotipice închise și depășite ale trecutului. Mi-este dor de potențialul viitorului, cred. Am văzut prea mult trecut și aș vrea să mă văd în viitor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s