Dezbateri interioare

  Înțelesurile cuvintelor prind contur rapid alături de mimică și gesturile unei persoane, mesajul ei fiind uneori înțeles chiar de alegerea cuvântului nu este cea mai potrivită. Citisem undeva că învățăm a vorbi o limbă înainte de a învăța a o scrie sau reprezentarea cuvintelor în mintea noastră încadrează anumite aspecte ce mai apoi sunt … Continue reading Dezbateri interioare

Atunci când cuvintele sunt de prisos.

      Puține dăți în lungul anilor am simțit că aparțin complet unui loc. Puține  momente de liniște deplină iar majoritatea dintre ele au fost trăite în singurătate, o singurătate îmbietoare cu liniștea văzduhului, cele mai recente dintre acele momente fiind acelea în care privirea mi se pierdea din apus în necuprinsul stins al … Continue reading Atunci când cuvintele sunt de prisos.

" Și spunând aceste cuvinte, ea își răsuci gâtul și umerii într-o parte și se întoarse cu spatele la el cu atâta însingurare, încât ai fi zis că, asemeni celor care mor, a întors spatele acestei vieți, chemată spre un țărm îndepărtat, de unde nu există întoarcere. Și rămase astfel parcă definitiv, ca și când … Continue reading

Așteptând vântul potrivit

  Am revenit la obiceiul creat iarna trecută de a nu mai bea cafea, de această dată în timpul săptămânii. Mi-am spus că o să beau cafea doar în weekend de acum înainte, ca un fel de treat. Cu toate că anul trecut îmi propusesem să renunț la cafea pe o perioadă îndelungată, am rezistat … Continue reading Așteptând vântul potrivit

Prezentul îl scriu sub razele soarelui.

    Nu știu care sunt relațiile voastre cu persoanele din trecut, dacă păstrați raporturi bune cu anumiți oameni, dacă sunteți prieteni (real sau pe facebook) cu toți cei cu care v-ați intersectat drumul sau poate doar cu unii oameni, ori cu alții cu care,  la un moment dat, ați schimbat două vorbe dar per … Continue reading Prezentul îl scriu sub razele soarelui.

Câteodată liniștea nu o mai vrei

  Stam pe terasă privind în zare, una dintre ocupațiile mele zilnice în care nu fac nimic, ronțăind sticsuri, privind soarele, și simțeam atâta liniște în jur încât până și în văzduh norii și aerul părea oprit.Cerul era de un albastru deschis, câteva fire albe, urme ale curselor aeriene, îl traversau șterse, ca rămase dintr-o … Continue reading Câteodată liniștea nu o mai vrei

Lucruri simple care-mi umplu zilele.

  Mi s-a rupt sâmbătă clama de păr în formă de fluturaș pe care o foloseam de aproape un an să-mi țin părul strâns atunci când îmi era prea cald sau noaptea. Mai am una cu patru inimioare dar îmi plăcea atât de mult cealaltă! M-am supărat, m-am uitat de câteva ori la ea să … Continue reading Lucruri simple care-mi umplu zilele.

Când visurile devin realitate.

      Noaptea trecută m-am ocupat de alte activități în locul somnului, fie am stat cu ochii pe fereastră, urmărind fulgerele din depărtare, sau cu ei pe  tavan, sau jucând cărți, încercând să-mi opresc furtuna de gânduri din minte, gânduri ce s-au putut curăța spre dimineață, atunci când ploaia a ajuns la fereastra mea … Continue reading Când visurile devin realitate.

Căldura verii simțită în adâncul sufletului.

       For a few moments I sat in silence Neglecting my affectations Or my emotional agitations Wondering of the use of anything Or unseen time passing Questioning childlike sensitivity  Stopped. Treating with immobility This intense flood of life within me Let my occupations and circumstances Turn to marble For a few moments I … Continue reading Căldura verii simțită în adâncul sufletului.

Poate azi

40 de ani trăiți săptămânal cu o singură persoană par a fi o raritate în timpurile curente dar ideea de viață împărtășită cu cineva dispus să facă acest lucru încă există în simbolul căsătoriei din iubire. Wow! 40 de ani de căsătorie, cu aceeași persoană! Oare acești oameni au ceva special de au reușit acest … Continue reading Poate azi